SEGHÍNCĂ, seghinci, s. f. (Reg.) Ostie. ♦ Un fel de mai cu care pescarii sparg gheața.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
seghíncă, seghínci și seghínce, s.f. (reg.) 1. instrument primitiv de pescuit, alcătuit dintr-un par lung de lemn, în vârful căruia se află o suliță în patru muchii, ascuțită la vârf; ostie. 2. mai cu care pescarii sparg gheața, să facă copci.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink