Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
SEGREGÁ, pers. 3 segrégă, vb. I. 1. Intranz. (Despre elementele unui aliaj) A se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă, pe baza diferenței dintre punctele de topire ale elementelor. 2. Refl. (Despre componenții unui material) A se separa. – Din lat., it. segregare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SEGREGÁ vb. I. 1. intr. (Despre elementele unui aliaj) A se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă, bazat pe diferența dintre punctele de topire ale elementelor. 2. refl. (Despre componenții unui material) A se separa. [P.i. 3,6 -gă. / < lat. segregare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEGREGÁ vb. intr., refl. a efectua, a suporta operația de segregare; a (se) separa. (< lat., it. segregare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SEGREGÁ vb. v. despărți, izola, separa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
segregá vb. (sil. -gre-), ind. prez. 1 sg. segrég, 3 sg. și pl. segrégă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE SEGREGÁ pers. 3 se segrégă intranz. (despre elementele componente ale unor materiale sau substanțe) A se separa prin diferite procese fizice, chimice sau biologice. /<lat. segregare, it. segregare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SEGREGÁ segrég tranz. A face să se segrege. [Sil. se-gre-] /<lat. segregare, it. segregare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)