SÉMIC, -Ă, semici, -ce, adj. (Lingv.) Care aparține semelor, privitor la seme, care ia în considerație semele. – Din fr. sémique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÉMIC, -Ă adj. (lingv.) referitor la seme, care ia în considerație semele. (< fr. sémique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sémic adj. m., pl. sémici; f. sg. sémică, pl. sémice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink