SEMIOBSCURITÁTE s. f. Stare a unui spațiu insuficient luminat; lumină slabă, care face ca obiectele să fie abia vizibile; penumbră, semiîntuneric. ♦ Fig. Lipsă de publicitate, de glorie. [Pr.: -mi-ob-] – Semi- + obscuritate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SEMIOBSCURITÁTE f. 1) Caracter semiobscur. 2) Lumină semiobscură; semiîntuneric. /semi- + obscuritate
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SEMIOBSCURITÁTE s.f. Lumină slabă, pe jumătate întuneric; penumbră. [Pron. -mi-ob-. / < semi- + obscuritate].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEMIOBSCURITÁTE s. f. 1. lumină slabă; penumbră. 2. lipsă de renume, de faimă. (< semi- + obscuritate)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SEMIOBSCURITÁTE s. penumbră, semiântuneric, (rar) semiumbră. (Stătea în ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
semiobscuritáte s. f. (sil. -mi-ob-), g.-d. art. semiobscurității; pl. semiobscurități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink