SENATÓR, senatori, s. m. Membru al unui senat (1, 2). – Din fr. sénateur, lat. senator.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SENATÓR s.m. Membru al senatului. [Cf. fr. sénateur, lat. senator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SENATÓR s. m. membru al senatului (1, 2). (< fr. sénateur, lat. senator)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SENATÓR s. (POL.) (înv.) singlitic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
senatór s. m., pl. senatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SENATÓR ~i m. Membru al unui senat. /<lat. senator, fr. sénateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink