SERÁTĂ, serate, s. f. Reuniune, întrunire cu caracter muzical, literar etc.; spec. petrecere de seară cu dans. – Din it. serata.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SERÁTĂ s.f. Reuniune cu caracter literar, muzical etc.; (spec.) petrecere cu dans care are loc seara. [< it. serata].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SERÁTĂ s. f. reuniune cu caracter literar, muzical etc. ◊ petrecere cu dans care are loc seara. (< it. serata)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SERÁTĂ s. (înv.) soarea. (A da o ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
serátă s. f., pl. seráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SERÁT, -Ă, serați, -te, adj. (Despre frunze și alte organe ale plantelor) Care are marginile dințate, îndreptate către vârful organului respectiv. – Din fr. serré.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SERÁT ~tă (~ți, ~te) (despre frunze și despre alte organe ale plantelor) Care are marginile dințate îndreptate în sus. /<fr. serré
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SERÁTĂ ~e f. 1) Reuniune de reconfortare cu preocupări intelectuale sau/și artistice (literare, muzicale etc.). 2) Petrecere cu dans organizată seara. /<it. serata
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SERÁT, -Ă adj. (Bot.; despre frunze și alte organe) Cu marginile dințate în sus. [Cf. fr. serré, lat. serratus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SERÁT, -Ă adj. (despre frunze și alte organe) cu dinți ascuțiți înclinați spre vârf. (< lat. serratus, fr. serré)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
serát adj. m., pl. seráți; f. sg. serátă, pl. seráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink