SEROTÍN, -Ă adj. (Liv.) De seară, vesperal, tardiv; care aparține perioadei de vară târzie (mijlocul lunii iulie – mijlocul lunii septembrie); serotinal. [< it. serotino, fr. sérotine, cf. lat. sero – târziu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEROTÍN, -Ă I. adj. 1. de seară; vesperal. 2. tardiv; care aparține perioadei de vară târzie. II. s. m. liliac de seară în Europa, Asia și nordul Africii. (< it. serotino, fr. sérotin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
serotín adj. m., pl. serotíni; f. sg. serotínă, pl. serotíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
serotín s. m., pl. serotíni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink