SÉVĂ, (rar) seve, s. f. Suc nutritiv încărcat cu săruri minerale, care circulă în vasele plantelor și le hrănește. ♦ Fig. Izvor de energie; putere, vigoare, vlagă. – Din fr. sève.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÉVĂ s.f. Lichid nutritiv bogat în săruri minerale, care circulă prin vasele plantelor. ♦ (Fig.) Hrană, izvor de energie. [< fr. sève].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÉVĂ s. f. 1. lichid nutritiv, bogat în săruri minerale, care circulă prin vasele plantelor. 2. (fig.) izvor de energie; vigoare. (< fr. sève)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÉVĂ s. (BOT.) suc, (pop.) mâzgă, must, mustăreață, (reg.) miericică, muc, mursă. (~ plantelor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SÉVĂ s. v. dinamism, energie, farmec, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sévă s. f., g.-d. art. sévei, pl. séve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SÉVĂ ~e f. 1) Lichid nutritiv care conține săruri minerale absorbite din sol și care circulă prin vasele plantelor. 2) fig. Sursă de energie fizică sau morală. [G.-D. sevei] /<fr. séve
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink