SEXTÉT, sextete, s. n. 1. Compoziție muzicală pentru șase voci sau șase instrumente. ♦ Ansamblu de șase voci sau șase instrumente care execută împreună o compoziție muzicală. 2. Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din șase jucători sau jucătoare. – Din germ. Sextett.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SEXTÉT s.n. 1. Ansamblu compus din șase persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o piesă muzicală; muzica scrisă pentru un astfel de ansamblu; sextuor. 2. Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din șase jucători sau jucătoare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Sextett].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SEXTÉT s. n. 1. formație vocală sau instrumentală din șase interpreți; compoziție pentru o astfel de formație; sextuor. 2. echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din șase jucători (jucătoare). (< germ. Sextett)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sextét s. n., pl. sextéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SEXTÉT ~e n. 1) Ansamblu de șase interpreți care execută împreună o compoziție muzicală. 2) Compoziție muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu. /<germ. Sextett
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink