SIDERÓZĂ, sideroze, s. f. 1. Minereu de fier de culoare cenușie, gălbuie sau brună și cu luciu sticlos, folosit în industria metalurgică; siderit. 2. Formă de pneumoconioză provenită din inhalarea de pulbere de fier sau de compuși ferici. – Din fr. sidérose.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIDERÓZĂ s.f. 1. Siderit. 2. Afecțiune pulmonară datorită inhalării prafului metalic din aer. [< fr. sidérose, cf. gr. sideros – fier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIDERÓZĂ s. f. 1. siderit (1). 2. pneumoconioză produsă prin inhalarea pulberilor conținând oxid de fier. (< fr. sidérose)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SIDERÓZĂ s. (MIN.) siderit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sideróză s. f., g.-d. art. siderózei; (boli) pl. sideróze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SIDERÓZĂ ~e f. 1) Carbonat natural de fier; siderit. 2) Stare patologică, constând într-o afecțiune pulmonară cauzată de inhalarea prafului metalic din aer. /<fr. sidérose
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink