SIGMATÍSM s. n. Defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul s. ♦ Repetiție greșită a siflantelor. – Din fr. sigmatisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIGMATÍSM n. Folosire frecventă a siflantelor (mai ales a sunetului „s”) în locul altor sunete din cauza unui defect al vorbirii. /<fr. sigmatisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SIGMATÍSM s.n. 1. Folosire frecventă a sunetului s ; repetiție greșită a siflantelor. ♦ Defect de pronunție datorită căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul s. [< fr. sigmatisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIGMATÍSM s. n. 1. folosire frecventă a sunetului s. 2. modificare a unei consoare, articularea lui s. ◊ tulburare de vorbire constând în dificultatea sau imposibilitatea pronunțării consoanei s. (< fr. sigmatisme
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sigmatísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink