SÍLVIC, -Ă, silvici, -ce, adj. Care aparține pădurii sau silviculturii, privitor la pădure sau la silvicultură; care activează în domeniul silviculturii; forestier. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care lucrează în domeniul silviculturii. – Silvă + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÍLVIC, -Ă adj. Care se referă la păduri, la silvicultură; forestier. [Cf. lat. silva – pădure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÍLVIC, -Ă adj. referitor la păduri, la silvicultură; forestier. (< silvicultură)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÍLVIC adj. (SILV.) forestier, (înv.) silvanal. (Ex-ploatări ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sílvic adj. m., pl. sílvici; f. sg. sílvică, pl. sílvice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SÍLVIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de pădure; propriu pădurii. Ocol ~. 2) Care ține de silvicultură; caracteristic silviculturii. Inginer ~. /silvă + suf. ~ic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink