SIMULÁCRU, simulacre, s. n. Aparență înșelătoare; acțiune simulată; obiect care dă o falsă impresie a realității. – Din fr. simulacre, lat. simulacrum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIMULÁCRU s.n. Imitație înșelătoare, aparență falsă; spoială. [< fr. simulacre, cf. lat. simulacrum – copie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIMULÁCRU s. n. aparență falsă, imitație înșelătoare. (< fr. simulacre, lat. simulacrum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SIMULÁCRU s. v. divinitate, dumnezeu, idol, zeitate, zeu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
simulácru s. n. (sil. -cru), art. simulácrul; pl. simulácre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SIMULÁCRU ~e n. 1) Acțiune simulată. 2) Aparență înșelătoare. 3) Imagine falsă a realității. [Sil. -la-cru] /<lat. simulacrum, fr. simulacre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink