SIMULTANEITÁTE s. f. Însușirea a unor acțiuni, fenomene sau a unor evenimente de a fi simultane (1); existența, producerea mai multor acțiuni în același timp; coincidență în timp; sincronism. [Pr.: ne-i-] – Din fr. simultanéité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SIMULTANEITÁTE f. Caracter simultan. [G.-D. simultaneității; Sil -ne-i-] /<fr. simultanéite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SIMULTANEITÁTE s.f. Însușirea unor acțiuni sau a unor fenomene de a fi simultane. [Pron. -ne-i-. / cf. fr. simultanéité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SIMULTANEITÁTE s. f. faptul de a fi simultan. (< fr. simultanéité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SIMULTANEITÁTE s. v. concomitență.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Simultaneitate ≠ succesiune
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
simultaneitáte s. f. (sil. -ne-i-), g.-d. art. simultaneității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink