SINCERITÁTE, (2) sincerități, s. f. 1. Însușirea de a fi sincer (1); lipsă de prefăcătorie sau de viclenie; franchețe, loialitate. ◊ Loc. adv. Cu sinceritate = în mod sincer (1); din toată inima. 2. (Rar) Confidență, confesiune, destăinuire. – Din fr. sincérité, lat. sinceritas, -atis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINCERITÁTE f. Caracter sincer; franchețe. [G.-D. sincerității] /<fr. sincérité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SINCERITÁTE s.f. Însușirea, caracterul a ceea ce este sincer; neprefăcătorie, franchețe. [Cf. fr. synchysis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SINCERITÁTE s. f. însușirea, caracterul a ceea ce este sincer; neprefăcătorie, franchețe. (< fr. sincérité, lat. sinceritas)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SINCERITÁTE s. cinste, (livr.) franchețe, lealitate, loialitate, (înv.) sadacat. (E de-o ~ dezarmantă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Sinceritate ≠ duplicitate, fariseism, fățărnicie, nesinceritate, perfidie
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
sinceritáte s. f., g.-d. art. sincerității; (confidențe) pl. sincerități
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SINCERITĂȚI s. pl. v. confesiune, confidență, destăinuire, dezvăluire, mărturisire, spovedanie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink