Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SINCOPÁRE, sincopări, s. f. Faptul de a (se) sincopa. – V. sincopa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINCOPÁRE s.f. Acțiunea de a sincopa și rezultatul ei. [< sincopa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
sincopáre s. f., g.-d. art. sincopării; pl. sincopări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SINCOPÁ, sincopez, vb. I. Tranz. și refl. A face să sufere sau a suferi o sincopă. – Din sincopă. Cf. fr. syncoper.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SINCOPÁ ~éz tranz. A supune unei sincope. /<fr. syncoper
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SINCOPÁ vb. I. tr. A face o sincopă (2, 3). [< fr. syncoper].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SINCOPÁ vb. tr. a suporta, a face o sincopă (2, 3). (< fr. syncoper)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sincopá vb., ind. prez. 1 sg. sincopéz, 3 sg. și pl. sincopeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink