SINCRÉTIC, -Ă, sincretici, -ce, adj. Care ține de sincretism, referitor la sincretism. – Din fr. syncrétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINCRÉTIC, -Ă adj. Referitor la sincretism; sincretistic. [< fr. syncrétique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SINCRÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la sincretism. 2. (psih.) care formează un tot perceput în mod global. (< fr. syncrétique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SINCRÉTIC adj. (rar) sincretistic. (Fenomen ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sincrétic adj. m., pl. sincrétici; f. sg. sincrétică, pl. sincrétice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SINCRÉTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de sincretism; propriu sincretismului. /<fr. syncrétique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink