SINCRONIZÓR, sincronizoare, s. n. (Biol.) Factor de ambianță care poate modifica unul dintre parametrii unui bioritm. – Din fr. synchroniseur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINCRONIZÓR s. n. factor de ambient care poate modifica unul dintre parametrii unui bioritm. (< fr. synchroniseur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sincronizór s. n., pl. sincronizoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink