SINDICÁT, sindicate, s. n. 1. Organizație al cărei scop este apărarea intereselor profesionale, economice etc. ale membrilor ei. 2. Totalitatea membrilor unui sindicat (1); sediu al unei organizații sindicale. 3. Organizație monopolistă, mai dezvoltată decât cartelul, în cadrul căreia întreprinderile membre își mențin independența în ceea ce privește organizarea producției, dar renunță la independența comercială, efectuând desfacerea produselor și uneori achiziționarea materiilor prime printr-un oficiu comun. – Din fr. syndicat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINDICÁT s.n. 1. Organizație de masă care reunește pe bază de adeziune voluntară oameni ai muncii din întreprinderi sau instituții și care are drept scop să lupte pentru satisfacerea revendicărilor economice și politice ale membrilor săi. 2. Totalitatea membrilor unui sindicat (1). ♦ Sediu al unei organizații sindicale. 3. Organizație economică monopolistă în cadrul căreia desfacerea mărfurilor și uneori achiziționarea materiilor prime se fac în comun, cu scopul de a elimina pe concurenți și de a spori astfel profiturile. [Cf. fr. syndicat, rus. sindikat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SINDICÁT s. n. 1. organizație profesională de masă care are drept scop apărarea intereselor salariaților. 2. uniune monopolistă în cadrul căreia desfacerea mărfurilor și, uneori, achiziționarea materiilor prime se face printr-un oficiu comun. (< fr. syndicat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sindicát s. n., pl. sindicáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SINDICÁT ~e n. 1) Organizație profesională de masă pentru apărarea intereselor oamenilor muncii. 2) Uniune monopolistă pentru desfacerea mărfurilor printr-un oficiu comun. /<fr. syndicat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink