Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: sintoniza (verb tranzitiv) , sintonizare (substantiv feminin)   
SINTONIZÁRE, sintonizări, s. f. Faptul de a sintoniza; acordare a două sisteme oscilante, în special de înaltă frecvență, pentru a oscila cu aceeași frecvență. – V. sintoniza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINTONIZÁRE s.f. Acțiunea de a sintoniza și rezultatul ei; reglarea a două sisteme oscilante, în special de înaltă frecvență, pentru a oscila cu aceeași frecvență. [< sintoniza, după fr. syntonisation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SINTONIZÁRE s. v. acordare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sintonizáre s. f., g.-d. art. sintonizării; pl. sintonizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SINTONIZÁ, sintonizez, vb. I. Tranz. A realiza o sintonie; a acorda pe aceeași frecvență. – Din fr. syntoniser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SINTONIZÁ vb. I. tr. A realiza o sintonie; a acorda. [< fr. syntoniser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SINTONIZÁ vb. tr. a realiza o sintonie; a acorda (4). (< fr. syntoniser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SINTONIZÁ vb. v. acorda.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sintonizá vb., ind. prez. 1 sg. sintonizéz, 3 sg. și pl. sintonizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)