SLOVÁC, -Ă, slovaci, -ce s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Slovaciei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Slovaciei sau populației ei, referitor la Slovacia sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limbă slavă din grupul occidental, vorbită de slovaci. – Din fr. slovaque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SLOVÁC, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Slovacia. ◊ (s. f.) limbă slavă vorbită de slovaci. (< fr. slovaque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SLOVÁC s., adj. 1. s. (prin Transilv.) tăut, tot. 2. adj. (Transilv.) tăuțesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
slovác s. m., adj. m., pl. slováci; f. sg. slovácă, g.-d. art. slovácei, pl. slováce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SLOVÁC1 ~că (~ci, ~ce) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Slovaciei sau este originară din Slovacia. /<germ. Slowake, fr. Slovaque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SLOVÁC2 ~că (~ci, ~ce) Care aparține Slovaciei sau populației ei; din Slovacia. /<germ. slowake, fr. slovaque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cého-slovác (dintre Cehia și Slovacia) adj. m., pl. cého-slováci; f. cého-slovácă, pl. cého-slováce
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink