SMÂRDOÁRE, smârdori, s. f. (Reg.) Ființă scârboasă și urâtă. – Smârd + suf. -oare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
smârdoáre s. f., g.-d. art. smârdórii; pl. smârdóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SMÂRDOÁRE ~óri f. Ființă urâtă cu aspect respingător; urâciune. /smârd + suf. ~oare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink