SOCIÁBIL, -Ă, sociabili, -e, adj. Capabil să trăiască în relații permanente cu semenii săi, în societate. ♦ Căruia îi plac relațiile cu semenii săi, care se împrietenește ușor cu alții; comunicativ, apropiat, prietenos. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. sociable, lat. sociabilis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOCIÁBIL, -Ă adj. (Despre oameni) Capabil să trăiască în societate. ♦ Prietenos, apropiat, comunicativ. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. sociable, lat. sociabilis < socius – tovarăș].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOCIÁBIL, -Ă adj. (despre oameni) capabil să trăiască în societate. ◊ prietenos, apropiat, comunicativ. (< fr. sociable, lat. sociabilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SOCIÁBIL adj. 1. comunicativ, expansiv, prietenos, volubil, (rar) social, vorbitor, (înv.) soțios, (fig.) deschis. (O fire ~.) 2. atașabil. (Om ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Sociabil ≠ insociabil, nesociabil
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
sociábil adj. m. (sil. -ci-a-), pl. sociábili; f. sg. sociábilă, pl. sociábile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOCIÁBIL ~ă (~i, ~e) Care se integrează ușor în societate; care stabilește ușor relații bune și permanente cu oamenii; comunicativ. [Sil. -ci-a-] /<fr. sociable
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink