SOCIALÍST, -Ă, socialiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Întemeiat pe principiile socialismului (1); care există în condițiile socialismului; al socialismului, propriu socialismului, privitor la socialism. 2. S. m. și f. Adept al socialismului (1); membru al unui partid socialist.[Pr.: -ci-a-] – Din fr. socialiste, germ. sozialist.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOCIALÍST, -Ă adj. Întemeiat pe principiile socialismului; propriu socialismului. // s.m. și f. Membru al unui partid socialist; adept al socialismului. [Cf. fr. socialiste, rus. soțialist].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOCIALÍST, -Ă adj., s. m. f. 1. (adept) al socialismului. 2. (partid) care urmărește să instaureze socialismul; (membru) al unui partid socialist. (< fr. socialiste, germ. sozialist)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
socialíst adj. m., s. m. (sil. -ci-a-), pl. socialíști; f. sg. socialístă, pl. socialíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOCIALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de socialism; propriu socialismului. [Sil. -ci-a-] /<fr. socialiste, germ. sozialiste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SOCIALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al socialismului. [Sil. -ci-a-] /<fr. socialiste, germ. Sozialiste
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
radicál-socialíst s. m. (sil. -ci-a-), pl. radicáli-socialíști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
UNIUNEA REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE (Uniunea Sovietică) (U.R.S.S.), stat federativ care ocupa jumătatea estică a Europei, Asia septentrională și centrală (40% din supr. Asiei), cu capitala la Moscova; 22,4 mil. km2 (inclusiv Marea Albă și M. Azov – 130 mii km2), dintre care 5,6 mil. km2 în Europa și 16,8 mil. km2 în Asia. La Congresul I al Sovietelor (30 dec. 1922) s-a hotârât constituirea U.R.S.S., în care au intrat la început R.S.F.S. Rusă (creată la 25 oct./7 nov. 1917), R.S.S. Ucraineană (creată în dec. 1917), R.S.S. Bielorusă, R.S.F.S. Transcaucazia (creată în 1922). La 31 mart. 1924 a fost adoptată prima constituție a U.R.S.S. În Constituția din 1936 sunt enumerate 11 republici federative. În 1940 sunt anexate Estonia, Letonia și Lituania, precum și Basarabia (viitoarea R.S.S. Moldovenească) și Bucovina de Nord (în componența R.S.S. Ucrainene), astfel că numărul republicilor ajunge la 15. Eșecul politicii de restructurare a președintelui M. Gorbaciov, a dus la destrămarea U.R.S.S. și apariția mai multor state independente. În mart. 1991 un referendum a încercat să dea U.R.S.S. o nouă bază constituțională, dar tentativa de lovitură de stat din 19-20 aug. 1991 organizată de comuniștii conservatori a dus la precipitarea evenimentelor, soldate cu demisia președintelui Gorbaciov, alegerea lui B.N. Elțin în fruntea nou createi Federații Ruse și autodizolvarea Partidului Comunist la 29 aug. 1991. După 25 dec. 1991, o dată cu dizolvarea oficială a U.R.S.S., s-a creat Comunitatea Statelor Independente, o asociație a 11 foste republici sovietice. Federația Rusă a moștenit prerogativele internaționale ale fostei U.R.S.S. Statele succesorale ale U.R.S.S. sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Relublica Moldova, Federația Rusă (care a moștenit drepturile patrimoniale), Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink