SÓDIU s. n. Element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, maleabil și ductil, foarte reactiv; natriu. – Din fr. sodium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÓDIU n. Metal alcalin, moale, alb-argintiu, foarte activ din punct de vedere chimic, fiind întrebuințat în instalațiile nucleare, în metalurgie, ca reducător; natriu. /<lat., fr. sodium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SÓDIU s.n. Element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, foarte reactiv; natriu. [Pron. -diu. / < fr. sodium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÓDIU s. n. element chimic alcalin, metal moale, alb-argintiu, foarte reactiv; natriu. (< fr. sodium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÓDIU s. (CHIM.) natriu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sódiu s. n. [-diu pron. -díu], art. sódiul; simb. Na
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
FORMALDEHIDSULFOOXILAT DE SÓDIU s. (CHIM.) rongalită.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
TETRABORAT DE SÓDIU s. v. borax.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink