SOFÍSM, sofisme, s. n. Silogism sau raționament corect din punct de vedere formal, dar greșit din punct de vedere al conținutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesențiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce în eroare; p. gener. argument, afirmație etc. false. – Din fr. sophisme, lat. sophisma.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOFÍSM s.n. Raționament fals din punctul de vedere al conținutului, dar aparent corect din punct de vedere formal, folosit în scopul de a induce în eroare. [< fr. sophisme, cf. gr. sophisma].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOFÍSM s. n. raționament aparent corect, dar în fond incorect, construit astfel în scopul de a induce în eroare. (< fr. sophisme, lat. sophisma)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sofísm s. n., pl. sofísme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOFÍSM ~e n. Raționament corect în aparență, dar fals în realitate. /<ngr. sófisma, lat. sophisma, fr. sophisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink