Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
SOFISTICÁT, -Ă, sofisticați, -te, adj. (Despre limbaj, stil, aspect etc.) Căutat, artificial, complicat sau prețios; (despre oameni) care se manifestă artificial, complicat, prețios. – V. sofistica. Cf. fr. sophistiqué.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOFISTICÁT, -Ă adj. (Liv.) 1. Care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. 2. Care arată rafinament căutat și o exagerată artificiozitate; nenatural. [Cf. it. sofisticato, fr. sophistiqué].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOFISTICÁT, -Ă adj. care are la bază un sofism; propriu sofiștilor. ◊ căutat, artificial; prețios, complicat; nenatural. (< fr. sophistiqué)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Sofisticat ≠ simplu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
sofisticát adj. m., pl. sofisticáți; f. sg. sofisticátă, pl. sofisticáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOFISTICÁ, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din fr. sophistiquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SOFISTICÁ ~chéz tranz. A da un caracter artificial; a complica (inutil) ceva. /<fr. sophistiquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SOFISTICÁ vb. I. tr. 1. A face sofisme; a falsifica, a complica. 2. (Liv.) A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. [Cf. fr. sophistiquer, it. sofisticare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOFISTICÁ vb. tr. 1. a face sofisme; a falsifica, a complica. 2. a arăta mult rafinament; a se purta nenatural. (< fr. sophistiquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sofisticá vb., ind. prez. 1 sg. sofistichéz, 3 sg. și pl. sofisticheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink