Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
SOFÍSTICĂ f. 1) Artă a sofiștilor greci. 2) Modalitate de raționare, bazată pe sofisme; argumentare falsă. /<ngr. sofistikós, lat. sophisticus, fr. sophistique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SOFÍSTICĂ s.f. Folosirea în discuție sau în demonstrații a unor raționamente greșite și a sofismelor cu scopul de a denatura adevărul. [< fr. sophistique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
sofístică s. f., g.-d. art. sofísticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOFÍSTIC, -Ă, sofistici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre raționamente, teorii etc.) Întemeiat pe sofisme; p. gener. (despre afirmații, argumente etc.) fals, eronat. 2. S. f. Denaturare (intenționată) a unui silogism, a unui raționament, a unei afirmații, adesea cu scopul de a înșela; argumentație falsă. – Din fr. sophistique, lat. sophisticus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOFISTICÁ, sofistichez, vb. I. Tranz. 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din fr. sophistiquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SOFISTICÁ ~chéz tranz. A da un caracter artificial; a complica (inutil) ceva. /<fr. sophistiquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SOFÍSTIC ~că (~ci, ~ce) Care con- stituie un sofism; de natura sofismului. Raționament ~. /<ngr. sofistikós, lat. sophisticus, fr. sophistique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SOFÍSTIC, -Ă adj. (Despre judecăți) Bazat pe un sofism; fals, eronat. [< fr. sophistique, gr. sophistikos].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOFISTICÁ vb. I. tr. 1. A face sofisme; a falsifica, a complica. 2. (Liv.) A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. [Cf. fr. sophistiquer, it. sofisticare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOFÍSTIC, -Ă I. adj. (despre judecăți) bazat pe un sofism; fals, eronat. II. s. f. 1. folosirea în discuție sau în demonstrații a unor raționamente greșite și a sofismelor, cu scopul de a denatura adevărul. 2. arta și orientarea filozofică a sofiștilor. (< fr. sophistique, lat. sophisticus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SOFISTICÁ vb. tr. 1. a face sofisme; a falsifica, a complica. 2. a arăta mult rafinament; a se purta nenatural. (< fr. sophistiquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SOFÍSTIC adj. (înv.) sofisticesc. (Raționament ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sofístic adj. m., pl. sofístici; f. sg. sofístică, pl. sofístice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
sofisticá vb., ind. prez. 1 sg. sofistichéz, 3 sg. și pl. sofisticheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)