SOFISTICĂRÍE, sofisticării, s. f. (Fam.) Faptul de a uza (și de a abuza) de sofisme; argumentație, afirmație plină de sofisme, falsă. – Din fr. sophistiquerie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOFISTICĂRÍE s. (înv.) sofistărie. (Raționamentul tău e o simplă ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sofisticăríe s. f., art. sofisticăría, g.-d. art. sofisticăríei; pl. sofisticăríi, art. sofisticăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink