soléle s.f. pl. (reg.) crini galbeni.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
SÓLĂ1, sole, s. f. Porțiune de teren cultivată cu aceeași plantă, în cadrul unui asolament. – Din fr. sole.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÓLĂ2, sole, s. f. Nume dat mai multor specii de pești marini plați, ovali, acoperiți cu solzi fini, care trăiesc pe fundul nisipos al mărilor, la mică adâncime (Solea). – Din fr. sole.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SÓLĂ ~e f. Porțiune de teren agricol cultivată cu aceeași plantă în cadrul unui asolament. /<fr. sole
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SÓLĂ1 s.f. Porțiune dintr-o suprafață cultivată, rezultată din împărțirea acesteia în vederea asolamentului. [< fr. sole].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÓLĂ2 s.f. Pește marin care trăiește mai ales pe lângă țărmurile Franței. [< fr. sole].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SÓLĂ1 s. f. suprafață de teren cultivată cu o plantă ori cu un grup de plante care se schimbă anual, prin rotație, în cadrul unui asolament. (< fr. sole)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÓLĂ2 s. f. pește marin plat și oval, care trăiește culcat pe partea stângă pe fundurile nisipoase și în ape adânci. (< fr. sole)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SÓLĂ s. (AGRIC.) tarla, (Mold. și Transilv.) tablă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sólă (agr., zool.) s. f., g.-d. art. sólei; pl. sóle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink