SOLONÉȚ, solonețuri, s. n. Grup de soluri caracterizate printr-un bogat conținut de sodiu și o fertilitate naturală foarte scăzută. – Din rus. soloneț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOLONÉȚ s. v. brâncă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
solonéț s. n., pl. solonéțuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SOLONÉȚ ~e n. Sol cu un conținut sporit de săruri minerale și neprielnic agriculturii. /<rus., ucr. soloneț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink