SOMPTUÁR, -Ă, somptuari, -e, adj. Referitor la cheltuieli. ◊ Legi somptuare = legi care, în vechea Romă, interziceau cheltuielile exagerate, în special pentru lux și risipă. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. somptuaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SOMPTUÁR, -Ă adj. Referitor la cheltuieli. ♦ Legi somptuare = legi care opreau luxul și cheltuielile exagerate în vechea Romă. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. somptuaire, lat. somptuarius < sumptus – cheltuială].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SOMPTUÁR, -Ă adj. 1. referitor la cheltuieli. ♦ legi ĕ = legi având ca scop reducerea cheltuielilor; cheltuială ~ă = cheltuială excesivă. 2. arte ĕ = arte de lux, ca mozaicul, orfevreria etc. (< fr. somptuaire, lat. somptuarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
somptuár adj. m. (sil. somp-tu-ar), pl. somptuári; f. sg. somptuáră, pl. somptuáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink