SPECULÁNT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). ◊ (Adjectival) Negustor speculant. – Din germ. Spekulant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPECULÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face speculă cu diferite mărfuri sau produse; afacerist; speculator. [Cf. germ. Spekulant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPECULÁNT, -Ă s. m. f. cel care face speculă; afacerist. (< germ. Spekulant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SPECULÁNT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). – Germ. spekulant.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
SPECULÁNT s., adj. afacerist, profitor, (înv.) speculator, (fam.) bișnițar. (E un ~ fără scrupule.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
speculánt s. m., pl. speculánți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPECULÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care speculează. /<germ. Spekulant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink