SPETEÁLĂ, speteli, s. f. (Pop.) Boală a animalelor de tracțiune, care constă în întinderea excesivă a ligamentelor și a țesuturilor spinării din cauza eforturilor și care se manifestă prin șchiopătări, mers greoi etc.; p. ext. (la oameni și la animale) durere acută în regiunea lombară (provenită din cauza unui efort prea mare). – Speti + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPETEÁLĂ s. (MED. VET.) (înv.) spetire, spetitură. (Calul suferă de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
SPETEÁLĂ s. v. platcă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
speteálă s. f., g.-d. art. spetélii; pl. spetéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPETEÁLĂ ~éli f. 1) (la animalele de tracțiune) Înțepenire a țesuturilor musculare de la spate cauzată de un supraefort, care se manifestă prin mers greoi sau șchiopătat. 2) (la oameni) Durere acută în regiunea șalelor din cauza unei munci grele. /a speti + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink