SPICILÉGIU s.n. (Liv.) Culegere de acte, de tratate etc.; culegere de maxime, de povestiri, de bucăți literare. [Pron. -giu. / < lat. spicilegium, cf. fr. spicilège].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPICILÉGIU s. n. culegere de acte, tratate etc.; culegere de maxime, povestiri, bucăți literare. (< lat. spicilegium, fr. spicilège)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
spicilégiu s. n., pl. spicilégii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink