SPIRÉA s. f. Arbust din familia rozaceelor, înalt până la 2 metri, cu ramurile arcuite și flori albe dispuse pe toată lungimea ramurilor, cultivat ca plantă ornamentală (Spiraea vanhouttei). – Din fr. spirée, lat. spiraea.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPIRÉA s. f. arbust din familia rozaceelor, cu frunze ovale și flori albe, dispuse în inflorescențe globuloase. (< fr. spirée, lat. spiraea)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SPIRÉA s. v. floarea-miresei.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
spírea s. m. – (Arg.) Carte de joc de trei puncte. Origine necunoscută. Spirea ester nume propriu de persoană, dar nu se vede legătura.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
spiréa s. f., pl. spirée
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink