SPIRITUALÍSM s. n. Doctrină filozofică, opusă materialismului, care consideră că factorul de bază al Universului este spiritul (materia fiind un simplu produs al spiritului) sau că spiritul există independent de materie. V. idealism. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. spiritualisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPIRITUALÍSM n. Concepție filozofică conform căreia esența realității este substanța spirituală imaterială, care există independent de materie. /<fr. spiritualisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SPIRITUALÍSM s.n. Concepție filozofică idealistă și mistico-religioasă potrivit căreia spiritul este o realitate substanțială primordială, independentă de materie. [Pron. -tu-a-. / < fr. spiritualisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPIRITUALÍSM s. n. concepție filozofică idealistă și mistico-religioasă potrivit căreia spiritul este o realitate substanțială primordială, independentă de materie. (< fr. spiritualisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
spiritualísm s. n. (sil. -tu-a-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink