SPIROMÉTRU, spirometre, s. n. Aparat pentru măsurarea capacității de respirație a plămânilor. – Din fr. spiromètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPIROMÉTRU s.n. Instrument medical pentru măsurarea capacității de respirație a plămânilor. [< fr. spiromètre, cf. lat. spirare – a respira, gr. metron – măsură].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPIROMÉTRU s. n. instrument folosit în spirometrie. (< fr. spiromètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
spirométru s. n. (sil. -tru), art. spirométrul; pl. spirométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
spiromÉtru ~e n. Aparat pentru măsurarea capacității de respirație a plămânilor. /<fr. spirometre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink