SPOROGÓN, sporogoni, s. m. Sporofit al mușchilor. – Din fr. sporogone.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPOROGÓN s.m. Reproducător cu spori, care se găsește, de exemplu, la mușchiul-de-pământ. [< fr. sporogone, cf. gr. spora – sămânță, gonos – naștere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPOROGÓN s. m. organ, de forma unei urne, în care se formează sporii, la briofite. (< fr. sporogone)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sporogón s. m., pl. sporogóni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink