SPORULÁȚIE s. f. (Bot.) Proces de formare a sporilor1; mod de reproducere asexuată prin spori1. – Din fr. sporulation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPORULÁȚIE f. bot. 1) Proces de formare a sporilor; sporogeneză. 2) Formă de reproducere asexuată prin spori. /<fr. sporulation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SPORULÁȚIE s.f. 1. Proces de formare a sporilor la o plantă. 2. Reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. [Gen. -iei. / cf. fr. sporulation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPORULÁȚIE s. f. 1. sporogeneză. 2. reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. (< fr. sporulation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sporuláție s. f. (sil. -ți-e), art. sporuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. sporuláției; pl. sporuláții
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink