SPRÍNTER, -Ă, sprinteri, -e, s. m. și f. Atlet specializat în alergări pe distanțe scurte sau înzestrat cu capacitatea de a sprinta în finalul unei curse mai lungi. – Din fr., engl. sprinter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPRÍNTER, -Ă s.m. și f. 1. Sportiv care participă la o probă de sprint; alergător de viteză. 2. Cal de curse pentru viteză mare și fond limitat. [< engl., fr. sprinter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPRÍNTER, -Ă s. m. f. 1. sportiv care participă la o probă de sprint; alergător de viteză. 2. cal de curse pentru viteză mare și fond limitat. (< fr., engl. sprinter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sprínter s. m., pl. sprínteri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPRÍNTER ~ă (~i, ~e) m. și f. Sportiv care practică sprintul. /<engl. sprinter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
sprínteră s. f., g.-d. art. sprínterei; pl. spríntere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink