SPUMÁNT, spumanți, s. m. (Adesea adjectival) Substanță care, dizolvată într-un lichid, formează în acesta o spumă stabilă. ♦ Soluție care conține o asemenea substanță. Spumant de baie. – Spumă + suf. -ant. Cf. it. spumante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPUMÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță, vin) care produce spumă, spumos. ♦ (Liv.) Șampanie. [< it. spumante].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPUMÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță, vin) care produce spumă. (< it. spumante)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
spumánt adj. m., s. m., pl. spumánți; f. sg. spumántă, pl. spumánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPUMÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe) Care spumează; care face spumă. /spumă + suf. ~ant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink