SPÚTNIC, sputnici, s. m. Satelit artificial al Pământului (lansat în Rusia). – Din rus. sputnik. Cf. fr. spoutnik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPÚTNIC s.m. Satelit artificial. [< rus. sputnik].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPÚTNIC s. m. satelit artificial al Pământului, lansat în fosta URSS. (< rus. sputnik)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
spútnic s. m., pl. spútnici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPÚTNIC ~ci m. Satelit artificial al Pământului. /<rus. sputnik, fr. spoutnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink