Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
STABILIZÁRE, stabilizări, s. f. Acțiunea de a (se) stabiliza și rezultatul ei; consolidare, întărire, statornicire. ♦ Fixare a valorii unei monede naționale la un anumit curs. – V. stabiliza. Cf. fr. stabilisation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STABILIZÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) stabiliza și rezultatul ei; consolidare; (spec.) ansamblu de măsuri luate de către stat pentru întărirea monedei naționale. 2. Operație prin care se asigură proprietăți constante unui produs chimic în condiții de depozitare, de transport sau exploatare. [< stabiliza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STABILIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) stabiliza; (spec.) ansamblu de măsuri luate de către stat pentru întărirea monedei naționale. 2. operație prin care se asigură proprietăți constante unui produs chimic în condiții de depozitare, de transport sau exploatare. ◊ tratament chimic sau mecanic pentru mărirea stabilității unui teren de construcții. (< stabiliza)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
STABILIZÁRE s. 1. (FIN., EC.) stabilizare bănească = reformă monetară, stabilizare monetară; stabilizare monetară = reformă monetară, stabilizare bănească. 2. consolidare, întărire. (~ situației lor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stabilizáre s. f., g.-d. art. stabilizării; pl. stabilizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STABILIZÁ, stabilizez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să fie stabil; a (se) consolida, a (se) întări; a (se) statornici. 2. Tranz. A fixa puterea de cumpărare a monedei naționale la un anumit curs. – Din fr. stabiliser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE STABILIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre valori monetare) A deveni stabil. /<fr. stabiliser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A STABILIZÁ ~éz tranz. 1) A face să se stabilizeze. 2) chim. (substanțe) A face să nu se descompună (ușor) într-o reacție. /<fr. stabiliser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
STABILIZÁ vb. I. 1. refl. A se consolida, a se întări. 2. tr. A fixa, a mări, a asigura puterea de cumpărare a monedei naționale. 3. tr. A asigura în timp proprietăți constante unui produs chimic. [Cf. fr. stabiliser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STABILIZÁ vb. I. refl. a se consolida, a se întări. II. tr. 1. a fixa, a asigura puterea de cumpărare a monedei naționale. 2. a asigura în timp proprietăți constante unui produs chimic. (< fr. stabiliser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
STABILIZÁ vb. 1. a fixa. (A ~ cursul monedei naționale.) 2. v. consolida.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A stabiliza ≠ a destabiliza
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
stabilizá vb., ind. prez. 1 sg. stabilizéz, 3 sg. și pl. stabilizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink