STAUROLÍT s.n. Silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. [Pron. sta-u-. / < fr. staurolite, cf. gr. stauros – cruce, lithos – piatră].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STAUROLÍT s. n. silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. (< fr. staurolite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
staurolít s. n. (sil. sta-u-), pl. staurolíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STAUROLÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. stauros „cruce” + lithos „piatră”) s. n. Mineral, silicat natural de aluminiu și de fier, cristalizat în sistemul rombic. Este brun-roșiatic până la negricios, sticlos și dur și se găsește în constituția unor șisturi cristaline; varietățile transparente sunt întrebuințate ca pietre semiprețioase. S. se exploatează în cantități importante în Canada, Brazilia, Franța, Elveția și S.U.A.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink