STÉBLĂ, steble, s. f. (Pop.) Tulpină; lujer; ramură. ♦ Mănunchi. – Din sl. stĩblĩ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STÉBLĂ s. v. buchet, mănunchi, trunchi, tulpină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stéblă (-le), s. f. – 1. Lujer. – 2. Ramură. – 3. Mănunchi. Sl. stĭblije, stĭblo (Cihac, II, 365; Conev 50; Pușcariu, Dacor., VIII, 113).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
stéblă s. f. (sil. -blă), g.-d. art. stéblei; pl. stéble
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STÉBLĂ ~e f. pop. 1) Tulpină de plantă erbacee. 2) Ramură a acestei tulpini. 3) (despre flori, iarbă, fân etc.) Cantitate de fire câte se pot apuca într-o mână; mănunchi. /<sl. stibli, stebli
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink