STEGÁR, stegari, s. m. 1. Purtătorul steagului unei unități militare; portdrapel. 2. Cel care poartă steagul la nuntă, la jocul călușarilor etc. 3. Fig. Cel care se află în frunte luptătorilor pentru o cauză; p. gener. conducător, îndrumător. – Steag + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STEGÁR s. portdrapel, (rar) portstindard, (înv.) sangeactar, sangeagaș, sangeagiu, (turcism înv.) bairactar. (~ al unei divizii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stegár s. m., pl. stegári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STEGÁR ~i m. 1) Persoană care poartă steagul; portdrapel. 2) fig. Persoană sau colectivitate care se află în fruntea luptei pentru o cauză. /steag + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink