STENOHALÍN, -Ă, stenohalini, -e, adj., s. m. (Biol.) (Organism marin) care suportă doar variații limitate ale salinității mediului. – Din fr. sténohalin.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STENOHALÍN, -Ă adj. (Biol.; despre organisme acvatice; op. eurihalin) Care nu suportă variații mari ale salinității apei. [< fr. sténohalin, cf. gr. stenos – limitat, hals – sare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STENOHALÍN, -Ă adj. (despre organisme acvatice) cu toleranță redusă față de variațiile mari ale salinității apei. (< fr. sténohalin)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stenohalín adj. m., s. m., pl. stenohalíni; f. sg. stenohalínă, pl. stenohalíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink