STÉNTOR, stentori, s. m. (În sintagma) Voce de stentor = (cu aluzie la un personaj din Iliada) voce foarte puternică. – Din fr. stentor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STÉNTOR s.m. 1. Om cu voce puternică. 2. Specie de maimuță urlătoare. [< fr. stentor, germ. Stentor, cf. Stentor – erou grec din războiul troian].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STÉNTOR s. m. 1. om cu voce puternică. 2. specie de maimuță urlătoare. (< fr. stentor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
sténtor s. m., pl. sténtori
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
STÉNTOR ~i m. : Voce de ~ voce foarte puternică. /<fr. stentor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink