STEREOTOMÍE s. f. Ramură a tehnicii care se ocupă cu metodele de tăiere, de fasonare și de îmbinare a elementelor unei construcții. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréotomie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STEREOTOMÍE s.f. Parte a tehnicii care studiază metodele de tăiere, de fasonare și de îmbinare a corpurilor solide folosite în industrie și construcții. [Gen. -iei. / < fr. stéréotomie, cf. gr. stereos – solid, tome – tăiere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
STEREOTOMÍE s. f. tehnică a tăierii, fasonării și îmbinării corpurilor solide, folosită în industrie și construcții. (< fr. stéréotomie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
stereotomíe s. f. (sil. -re-o-), art. stereotomía, g.-d. stereotomíi, art. stereotomíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink